I sonns y i pustoms

1.1 Fonologia y grafematica dl ladin de Gherdëina (vocai, diftons, triftons, consonanc)


Na rujeneda che rujenon ie fata de sonns (o fons); chëla che scrijon de pustoms (o grafems) y da vel’ auter sëni (apostrof, azënt, trema y n.i.). I pustoms dl alfa-bet ladin ne reprejentea nia duc i sonns dla rujeneda y perchël muessen per vel’ sonn scrì plu de un n pustom. Chësta curespundënza nia un a un danter sonns y pustoms possa purté a problems de ortografia per na drëta trascrizion.
Per chël che à da nfé cun l ladin gherdëina pieta l Dizioner Ladin de Gherdëina – Talian. Dizionario Italiano – Ladino Gardenese online na verscion audio de duta la paroles y fraseologies ladines. L Dizioner online vën for inò ajurnà per tenì pea cun i tëmps.
Tl ladin ie la curespundënza danter grafia y pronunzia plutosc bën balanzeda ora. Te d’autra rujenedes, penson al nglëisc o al franzëus, iel bëndebò na gran defrënza.


1.1.1 Fonologia y grafematica dl ladin de Gherdëina (vocai, diftons, triftons, consonanc)

Nëus pudon pronunzië truep sonns, articulei y nia articulei, ma mé na pitla pert de chisc ie fonems. Chisc ie la mëndra pertes defrëntes te chëles che l se lascia spartì na parola. I à perchël n carater distintif: l tleca mudé un sëul de chisc per mudé l senificat de na parola. Sce tulon ca man y pan ons doi paroles che se desferenzieia l’una dal’autra, ajache m ie n contraposizion cun p, coche d ie n contraposizion cun t y desferenzieia ladin da latin.
La scritures alfabetiches natureles ne spidlea mei a puntin i sonns de na rujeneda. Chësc suzed nce ajache l’evoluzion a usc de na rujeneda vën dan chëla scrita. Per mustré su coche la singula paroles vën realisedes foneticamënter iel da garat sistems de trascrizion fonetica. Chël che vën adurvà l plu ie l alfabet fonetich in-ternazionel, cunesciù coche IPA (International Phonetic Alphabet).


1.1.2 I sonns y i fonems

Na scritura fonetica coche la nosta se noza de n sistem de sënies grafics: i pustoms per reprejenté i fonems. La cumpëida de pustoms fej l alfabet. Chël ladin modern ie de 21, a chël che se njonta cin pustoms furesć: k, q, w, x, y.
Nosc alfabet reprejentea i fonems miec de coche l vën dant, per ejëmpl, tl nglëisc o tl franzëus, ma purempò nia defin a puntin. L ie propi la defrënzes danter pronunzia y scritura una dla gaujes dla melsegurëzes n cont dl’ortografia.

a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

L’ortografia ie un di ciamps che toma plu tl uedl y la ie, perchël, na pert che vën auzeda ora l plu tl nseniamënt te scola. I fai de ortografia vën a se l dé suvënz da n defet dl sistem de liams danter rujenà y scrit. L pustom c, per ejëmpl, ie n sëul sëni grafich, ma che muessa reprejenté doi sonns defrënc: ca/co/cu velar (cassa, codla, cujiné) y ce/cë/ci palatal (cené, cënder, ciadëina); l medemo suzed cun g (gabia, gialina).
Per reprejenté tl scrit l sonn mujel dl c y g (i doi sonns palatai) dan a, o, u, an tëut, per cunvenzion, la dezijion de cuncé ite n i, coche te cian y giat. Per auzé ora, ntant sce, l sonn velar sentons ite n h: chemun, Gherdëina. Per analogia ons nce ala fin de parola l velar cun la njonta de n h coche: blanch, l plurel devënta palatal: blanc. Tl femin singuler palatal sentons ite n i: blancia, che tl plurel toma demez: blances.

Eserzizies

Tlo dessot iel unì lascià demez i vocai de n valguna paroles. Scrijeles drët, te nuzan dla informazions che vën pitedes.
La jopa maien cun la scdn .
La nvc se furnësc a blanch.
L crtl ne taia nia.
La tmbrt ie n strumënt a fla.
La frt ruvova, zacan, nchin te Plan.
La btghs śera dala set da sëira.
La rcs ie massa longes y da faudes.
Mi srns y mi frdsc ie scialdi majeri de mé.
La umans y la fnns s’ la ciaculea.
I trëi chemuns de Ghrdn ie: rtj , Snt Crstn y Slv . Rncdc y Bl ie sota l chemun de Cstl .
 
cialé do soluzions