2.1 L verb


La rujeneda dl’oma ie fata de paroles cun chëles che n se sënt da cësa, ma l nen ie nce de furestes che sention manco nostes. Uni rujeneda sëurantol daniëura paroles y formes espre­ssives da d’autra rujenedes. Nes dajeron ju cun regules de ortografia, gramatica y sintassa. Ntan l curs uniral fat proves de traduzion y laureron deberieda cun de plu tesć per ladin gherdëina (pian via nce dal test talian y/o dal tudësch). N se dajerà ju cun i bujëns y mesuns de comunicazion de al didancuei. La rujeneda scrita ne n’ie nia mé na lingia de pustoms y de paroles; la messëssa nce comuniché zeche: pité n cuntenut y n fil, manco ngatià che la va, a nosc pensieres. La rujeneda dëssa nce unì nuzeda te si formes plu urigineles y nravisedes, per dé esprescion al mond che ie te nëus y ntëur nëus ite.

L verb à, deberieda cun l inuem, na funzion fundamentela tla comunicazion. La formes auzedes ora cun n culëur ie verbs. I verbs à la carateristica fundamentela de lië ntëur ëi ite de d’autra paroles y de mëter adum nsci frases, te chëles che i verbs tol ite na funzion zentrela de cuer dla frasa. Uni verb nvieia via liams cun d’autri elemënc dla frasa sibe cun si forma, sibe cun si senificat.

Per ejëmpl, la forma dl verb dajeron ju nes dij che l’azion:
    unirà fata da n soget de 1ª persona plurela (nëus);
    unirà a se l dé (tëmp);
    ie reéla, segura; la ne n’ie nia na speranza o na puscibltà (modus).

D’autra formes, coche comuniché, pité, , nes pieta mé n senificat zënza informazions n cont dla persona o dl tëmp te chël che l’azion vën o unirà a se l dé.

L verb ie l nucleus prinzipel dla frasa. I inuemes mostra su persones, cosses, tieres, ideies, sentimënc, ma i inuemes da sëui ne n’ie nia assé. I verbs ie chëi che dà informazions sun dut chël che à da nfé cun l inuem.

Per ejëmpl: *Martin liber ie doi inuemes, ma zënza n verb iel rie abiné ora n senificat a puntin.

Sce njunton, ntant sce, n verb dut devënta plu tler y la comunicazion toca l cë dl agut.

Martin liej n liber.
Martin compra n liber.
Martin scinca n liber.

Eserzizies

Vester o avëi. Scrì l verb ausilier che mancia.
Ie Sara.
Ie maestra.
Ie massa stanch.
Tu mat.
La scialdi bela.
Nëus parënc.
Vo mi cumpanies.
Nce ëi a una.
I na gran familia.
Ie 30 ani.
doi mutons.
Te scialdi snait.
Ël na bela cësa.
L i uedli scures.
Ëi doi la medema età.
Ëiles scialdi jëunes.
L liber de Sofia.
La nëif blancia.
La mutans na bela usc.
La bales na bona sëur.
 
cialé do soluzions