2.6 L averb


Erika ie leveda abenëura, ajache la muessa jì a Bulsan. La rejona achiet cun si uem, ajache la ne uel nia descedé ch’i mutons. La gosta de prëscia y bëisa da port’ora. La muessa vester dal aucat dala nuef y plu tert jirala povester mo a crì si cumpania Silvia. Te zità ancontela per cajo si sor che ti dij: “Jons’a cavia a se bever n bon café?” “Sci, chël unissi gën, ma ncuei ei cin menuc y son bele tardiva”, ti respuend Erika. Muesse jì debota nchin cajù, ulache l ie l’Università Liedia de Bulsan.

  • La paroles auzedes ora a cueciun ie averbs y locuzions averbieles. Averb vën dal latin adverbium, metù adum da ad ‘daujin a’ y da verbum ‘parola’: chësc uel dì che l averb sta daujin a na parola per ti dé n senificat plu avisa.
  • I averbs auzei ora te chësc test, coche n vëija, muda l senificat dla paroles o de grupes de paroles a chëles che les se referësc te manieres defrëntes; cun la negazion dl senificat: ne uel nia descedé; njuntan n elemënt de tëmp: abenëura, de prëscia, plu tert, bele, debota; de maniera: achiet; de dube: povester; de cuantità: o de luech: cavia, cajù.


L averb ie na pert nia mudënta dl descurs y à la funzion de mudé o de dì plu avisa l senificat de d’autra paroles o de na frasa ntiera. Perchël ti vëniel nce dit mudificadëur.

I averbs à la funzion de mudé l senificat de:

    n verb: L sculé à respundù melamënter. Ël lëura truep.
    n inuem: La critica à laudà l prutagonist.
    n agetif: L laurant ie puech lezitënt. Ie son for cuntënt.
    n auter averb: Śën iel massa tert. Ël sta bëndebò dalonc.

L averb sta de regula dlongia la parola a chëla che l se referësc. L ancunton dan l agetif (ie son massa stanch) y de regula do l verb (l ie unì tert). Pra i tëmps cumposć possel nce sté danter l verb ausilier y l partizip (é for abù pazienza).

La posizion averb + verb, che n abina plu o manco mé te scric letereres, mët l azënt sun l prim elemënt:

Tert iel unì!    Massa tert iel ruvà!


L averb possa avëi la forma de na parola scëmpla: puech, cumposta: melamënter o nce de na locuzion: a puntin.

Eserzizies

Abiné ora y scrì i averbs.
La ciantarina à ciantà bel y à abù dlonch truep suzes. ;
Tone ie furnà ju massa debota y manaciova de mené sot n giat.
Ie é debota lavà chësc guant y śën iel nët. ;
Chësc lëur es fat melamënter y ie ne son nia cuntënt.
I ciamorces ie da sëira suvënz da spië te Val.
L campion sauta for danora y tira do i autri.
A jì sa mont se al stancià puech y perchël val mo cun la roda.
L sculé se à sperdù bëndebò a udëi si notes.
 
cialé do soluzions