2.3 L articul


L nëine y l’ava va gën da mont su canche l ie bel tëmp. I se tol pea i mutons y la mutans di ujins. N giat ti va for do n pez. L bosch de Resciesa, i prei, la ierba y i ciofs muda si culëures a uedl udan. La furmies, l’eves, i uciei y duc i tieres ie i patrons de cësa. L bel a jì su per chëi troies ie l chiet, la fuera ne n’à da iló su nia da crì. I granc ne uel nia for udëi ite che l avëi plu grant che on ie la natura: l’oma de dut l crià.

La paroles auzedes ora cun n culëur ie articuli. L articul ie na parola ueta che per si cont ne n’à degun senificat; per chësta rejon ne n’ie l articul mei da sëul, ma l se lieia for al inuem che l acumpanieia.
L à formes defrëntes (l, l’, la, i; n, n’, na), aldò dla funzion che l à (per ejëmpl mustré su zeche de cunesciù o de nuef) y aldò di pustoms al scumenciamënt dla parola che vën do. L à n genus y n numer.
Te vel’ cajo possel nce acumpanië de d’autra pertes dl descurs coche agetifs (l bel, i granc) o verbs (l avëi, l jì), i trasfurman te inuemes.

L fossa n rujené a uet dì:

É cumprà l.
É udù n.
Porteme i.

Per capì de chël che n rejona ons bujën de cunëscer l inuem a chël che l articul se lieia.

É cumprà l pan.
É udù n rehl.
Porteme i udleies.

L articul ie na parola mudënta. L se lieia y l ie for dan l inuem; cun chësc iel na cuncurdanza tl genus (feminin, masculin) y tl numer (singuler, plurel).

É cumprà n cheder.
É liet i libri che te me es cunsià.

L articul possa nce vester dan paroles che ne n’ie nia inuemes, ma de d’autra pertes dl descurs.

verbs: L maië ora de mesura fej mel ala sanità.
              L rujené massa ie n rujené a uet.

agetifs: L bel de mi vita ie che l tëmp jola.
                I pitli à datrai plu fundamënt di granc.

congiunzions: Ulësse savëi l ciuldì de chël che l ie suzedù.
                            La dezijions ne tolen nia for mé cun i sce y i ma.

Te chisc caji devënta chësta paroles inuemes de plën, nce sce les fej pert de d’autra pertes dl descurs, propi ajache les ie liedes a n articul.

Eserzizies

Mëter l drë articul determinatif dan chisc sostantifs.
ciof
ëiles
uedl
artist
ana
genitores
mëisa
ejam
ela
ëi
instà
udleies
ijula
orgun
aguc
andes
ola
ustaria
cazines
ujines
 
cialé do soluzions   
Mëter l drë articul indeterminatif dan chisc sostantifs.
crot
udlon
roda
afa
oma
lën
auto
dlieja
fonch
sief
 
cialé do soluzions   
Mëter l articul tl plurel o singuler dan chisc sostantifs.
patac
purga
rispl
ierba
crafuncins
ula
furmia
cudejel
ueia
ciofs
mëises
ambolc
uedli
agut
ustaries
alpinist
cazina
uf
 
cialé do soluzions